Jakob Bernoulli (* 6. január 1655, Bazilej – † 16. august 1705, Bazilej), brat Johanna Bernoulliho bol švajčiarsky matematik, fyzik a astronóm. Category:Jakob Bernoulli. Jakob Bernoulli (født 27. december 1654, død 16. august 1705) var schweizisk matematiker. Ultima editare a paginii a fost efectuată la 16 august 2019, ora 19:43. Gaztetan aitak Basileako unibertsitatera bidali zuen teologia eta filosofia ikasketak egitera, teologo bihurtzeko asmoarekin. Od 1687. profesor matematike u Baselu. (tudi Jacob, James, Jacques), švicarski matematik, * 27. december 1654, Basel, Švica, † 16. avgust 1705, Basel. Jump to navigation Jump to search See also category: Beam theory. ), švicarski matematičar. : 27 Desember 1654] 1655 – 16 Agustus 1705) adalah salah satu dari banyak matematikawan terkemuka dalam keluarga Bernoulli. Tot lui îi aparține și noțiunea de integrală și de calcul integral. Å¡vajčiarsky matematik, fyzik a astronóm, Bernoulliho portrét od Mikuláša Bernoulliho, Logaritmická spirála a její růst, zákonitosti křivek, https://sk.wikipedia.org/w/index.php?title=Jakob_Bernoulli&oldid=6710812, Osobnosti na Å¡vajčiarskych poÅ¡tových známkach, Wikipédia:Infobox OsobnosÅ¥ s parametrom VeľkosÅ¥ obrázka, Wikipédia:Infobox OsobnosÅ¥ s parametorom Popis a s obrázkom, Srpskohrvatski / српскохрватски, Creative Commons Attribution/Share-Alike License 3.0 Unported. Jakob Bernoulli (també Jacob, o James o Jacques) va ser un matemàtic suís del segle xvii, conegut, sobretot, pels seus treballs en càlcul diferencial i en teoria de la probabilitat. Jakob_Bernoulli.jpg ‎ (414 × 463 pixels, file size: 50 KB, MIME type: image/jpeg) File information. Jakob Bernoulli II (1759-1789) Johann Bernoulli (1667-1748), matemàtic, metge i filòleg suís; Johann Bernoulli II (1710-1790), matemàtic suís; Johann Bernoulli III (1744-1807), matemàtic suís; Nicolaus Bernoulli I (1687-1759) Nicolaus Bernoulli II (1695-1726), matemàtic suís La pàgina va ser modificada per darrera vegada el 3 ago 2014 a les 11:59. Dia adalah seorang pendukung awal kalkulus Leibnizian dan telah memihak Leibniz selama kontroversi kalkulus Leibniz-Newton. Ako prvý použil výraz integrál. În urma cercetărilor sale asupra șirurilor a ajuns la celebra inegalitate care îi poartă numele (Inegalitatea lui Bernoulli). Text is available under the CC BY-SA 4.0 license; additional terms may apply. Spolu s bratom výrazne prispel v oblasti infinitezimálneho počtu. Problema brahistocronei fusese lansată de fratele său, https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Jakob_Bernoulli&oldid=13035198, Oameni de știință elvețieni din secolul al XVII-lea, Oameni de știință elvețieni din secolul al XVIII-lea, Articole Wikipedia cu identificatori BIBSYS, Articole Wikipedia cu identificatori ISNI, Articole Wikipedia cu identificatori LCCN, Articole Wikipedia cu identificatori SELIBR, Articole Wikipedia cu identificatori SUDOC, Articole Wikipedia cu identificatori VIAF, Articole Wikipedia cu identificatori WorldCat-VIAF, Articole Wikipedia cu informații bibliotecare, Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice, s-a preocupat cu problemele izoperimetrice, aplicarea calculului infinitezimal la studiul. English. Jakob Bernoulli (cunoscut și ca Jacques sau Iacob Bernoulli) (n. 27 decembrie 1654, Basel; d. 16 august 1705) a fost un matematician și fizician elvețian ce a aparținut celebrei familii Bernoulli. Jakob Bernoulli I. Contemporan cu Newton și Leibniz, a dezvoltat calculul diferențial și integral introdus de aceștia. Contemporan cu Newton și Leibniz, a dezvoltat calculul diferențial și integral introdus de aceștia. File:Jakob Bernoulli.jpg. Dao važne priloge teoriji beskonačnih redova, riješio neke od osnovnih problema računa varijacija i znatno unaprijedio teoriju vjerojatnosti u posmrtno objavljenom djelu Umijeće pogađanja (lat. From Wikimedia Commons, the free media repository. Jakob Bernoulli (Basel, 6. siječnja 1655. Brat Johanna Bernoullija. Fra 1687 til sin død var han professor i matematik i Basel. Jakob Bernoulli hat wesentlich zur Entwicklung der Wahrscheinlichkeitstheorie (siehe auch Bernoulli-Verteilung) sowie zur Variationsrechn… Images, videos and audio are available under their respective licenses. Jakob Bernoulli Connected to: {{::readMoreArticle.title}} A Wikipédiából, a szabad enciklopédiából {{bottomLinkPreText}} {{bottomLinkText}} This page is based on a Wikipedia article written by contributors (read/edit). Jakob Bernoulli a contribuit în mod semnificativ la: Jakob Bernoulli este cel care a introdus noțiunea de funcție și aceasta în 1694. Jump to navigation Jump to search. Jakob (eða Jacques) Bernoulli (1654 – 1705) var svissneskur stærðfræðingur. Non-additive probabilities in the work of Bernoulli and Lambert. Nokkrir bræður hans voru miklir stærðfræðingar einnig, sérstaklega Johann Bernoulli. Jakob lagði mest til mála á sviði örsmæðareiknings og líkindafræði. Jacob Bernoulli Swiss mathematician. Jakob Bernoulli (cunoscut și ca Jacques sau Iacob Bernoulli) (n. 27 decembrie 1654, Basel; d. 16 august 1705) a fost un matematician și fizician elvețian ce a aparținut celebrei familii Bernoulli. În 1687 a fost numit profesor la Universitatea din Basel deținând această poziție până la moarte. Jakob (o Jacques) Bernoulli II (1759-1789) fou un matemàtic suís, últim membre notable de la família Bernoulli. The inscription on his elaborately carved grave marker, at the Basel Cathedral sums up his life. " Zaoberal sa praktickými aplikáciami tohto počtu (napr. Jakob Bernoulli (wat ook as Jacob, Jacques of James bekendstaan) (Basel, 6 Januarie 1655 – 16 Augustus 1705) was een van die agt vername wiskundiges in die Bernoulli familie. Jakob Bernoulli, tamén coñecido como Jacob, Jacques ou James Bernoulli, nado en Basilea o 27 de decembro de 1654 e finado o 16 de agosto de 1705, era un matemático e científico suízo, e o irmán maior de Johann Bernoulli.. Traxectoria. 323-341. Januar 1655greg. The Emergence of Probability, Cambridge UP, Chapters 16 and 17 and [3] Shafer, Glenn, (1978). La 21 de ani și-a luat doctoratul în teologie, dar din 1682 s-a hotărât să se dedice complet matematicii. Era il fratello maggiore di Johann Bernoulli e lo zio di Daniel Bernoulli Note biografiche. Unul din frații săi a fost Johann Bernoulli, un alt mare matematician. Jakob Bernoulli (Basilea, 1654ko abenduaren 27a - Basilea, 1705eko abuztuaren 16a), Jacob, Jacques edo James Bernoulli bezala ere ezaguna, Suitzako matematikari eta zientzialari aparta izan zen. Čas poslednej úpravy tejto stránky je 01:18, 16. august 2018. pojem Bernoulliho čísla a Zákon veľkých čísiel (Bernoulliho teorém). in Basel; 16. Dezember 1654jul./ 6. Li estis matematikisto, plej aĝa frato de Johann Bernoulli, kaj onklo de Daniel Bernoulli. – Basel, 16. kolovoza 1705. August 1705 ebenda) war ein Schweizer Mathematiker und Physiker. Structured data. Tatăl său, Nicolas Bernoulli (sau Niklaus Bernoulli), a fost primul matematician din această familie. Captions. În 1696, devine membru al Academiei de Științe din Paris, iar în 1701 al Academiei din Berlin. Jakob Bernoulli coñeceu a Robert Boyle e Robert Hooke nunha viaxe a Inglaterra en 1676, despois do cal adicou a súa vida á ciencia e ás matemáticas. For Jakob Bernoulli's understanding of probability and chance see: [2] Hacking, Ian, (1975). De asemenea, a notat cu x variabila independentă, notație care este și astăzi consacrată. File; File history; File usage on Commons; File usage on other wikis ; No higher resolution available. izochróna, brachystochróna, logaritmická a parabolická Å¡pirála), matematickými radami, rieÅ¡ením diferenciálnych rovníc a izoperimetrického problému, a variačným počtom. Jakob Bernoulli (france Jacques) naskiĝis en la 27-a de decembro 1654 en Basel kaj mortis en la 16-a de aŭgusto 1705. Jakob Bernoulli (* 6. január 1655, Bazilej – † 16. august 1705, Bazilej), brat Johanna Bernoulliho bol Å¡vajčiarsky matematik, fyzik a astronóm. Življenje in delo. Jacob Bernoulli, the incomparable mathematician. Jakob Bernoulli (27. joulukuuta 1654 Basel, Sveitsi – 16. elokuuta 1705 Basel), tunnetaan myös nimillä Jacob, Jacques ja James Bernoulli, oli sveitsiläinen matemaatikko ja tiedemies. Jakob I Bernoulli (* 27. Han studerede først teologi, men dyrkede desuden astronomi og matematik, der fængslede ham mere og mere. Archive for History of Exact Sciences, 19, 309-370, especially pp. Die Bezeichnung Jakob I dient zur Unterscheidung von seinem Grossneffen Jakob II Bernoulli (17591789), siehe auch Artikel zur Familie Bernoulli. Spolu s bratom výrazne prispel v oblasti infinitezimálneho počtu. Þar má nefna Bernoulli-dreifingu og drög að Lögmáli mikils fjölda. Ars conjectandi, 1713. From Wikimedia Commons, the free media repository. Fjölskyldan bjó í Basel. La Universitatea din Basel, el a început cu fratele lui mai tânăr, care i-a fost elev, Johann Bernoulli să se ocupe și să aplice calculul infinitezimal a lui Gottfried Leibniz. Fill de Johann Bernoulli, nebot de Jakob Bernoulli, germà menor de Nicolaus Bernoulli II i germà major de Johann Bernoulli II, Daniel Bernoulli va ser de lluny el més capaç dels joves Bernoulli.Va mantenir una dolenta relació amb son pare. Vida. Jakob Bernoulli s-a născut la data de 27 decembrie 1654 în orașul Basel. Jacob Bernoulli "Ars Conjectandi" Jacob Bernoulli, was the first in a line of famous mathematicians. Jakob Bernoulli sírköve Bázelben 1689 és 1704 között öt, a sorozattanulmányokról szóló fogalmazásait, valamint René Descartes Geometrica -ját adta ki új nyomtatásban. Jakob Bernoulli, noto anche come Jacques Bernoulli o Giacomo Bernoulli (Basilea, 27 dicembre 1654 – Basilea, 16 agosto 1705), è stato un matematico e scienziato svizzero. Maar teen die wense van sy ouers het hy ook wiskunde en sterrekunde studeer. Emellett az Acta Eruditorum kiadványnak matematikai hozzájárulásokat írt. Jakob je bil starejši Johannov (Ivanov) brat. Jakob het in ooreenstemming met sy vader se wense teologie studeer en 'n predikant geword. Jacob Bernoulli (juga dikenal sebagai James atau Jacques; 6 Januari [K.J. Hän oli matemaatikko Johann Bernoullin vanhempi veli. Vo svojom diele „Ars conjectandi“ významne prispel k rozvoju pravdepodobnostného počtu (často považovaný za zakladateľa tohto počtu) a objavil napr.